1 Mai, încotro?

2017-05-01

E timpul să ne reamintim de adevăratul spirit al zilei de 1 Mai—Ziua Internațională a Muncii

Trăim într-o lume în care tânjim după o zi liberă, în care urâm ziua de luni și în care ne disprețuim șefii. În loc să privim aceste lucruri ca pe niște probleme actuale, le tratăm ca și cum ar fi normale și chiar naturale. E timpul să ne întrebăm: ne dorim cu adevărat să trăim într-o astfel de societate?

Să ne reamintim de adevăratul spirit al zilei de 1 Mai - Ziua Internațională a Muncii! Pentru ca noi să beneficiem de dreptul la o zi de muncă de opt ore (drept pe care de altfel riscăm să-l pierdem), mulți oameni au suferit și au murit de-a lungul timpului. Originea acestei zile se află în grevele muncitorești din mai 1886 din Chicago. După trei zile de grevă, reprimate sângeros de către poliție, o persoană necunoscută a aruncat o bombă la protestul din Piața Haymarket. Deși până în ziua de azi nu se știe cine a aruncat bomba, acest lucru a fost utilizat ca pretext pentru a aresta și pe urmă executa opt persoane nevinovate. Absurditatea procesului a fost evidentă, singura lor „vină” fiind faptul că aceștia organizau muncitorii, promovând organizarea democratică, solidaritatea, ajutorul reciproc și accesul la educație.

De ce ar trebui să ne pese nouă de ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite, acum mai bine de un secol? Pentru că și noi, ca angajați, suferim umilința de a fi forțați să muncim împotriva propriilor principii și valori, de a fi plătiți mizerabil, de a ne sacrifica viața personală, familială și socială pentru profitul companiilor. Iar cel mai rău este discursul pe care îl auzim de peste tot cum că noi suntem cei inferiori și leneși, în timp ce șefii noștri sunt lăudați ca fiind antreprenori de excepție, indispensabili creatori de locuri de muncă și respectabili stâlpi ai societății.

În cei 100 de ani care au trecut de când avem dreptul la opt ore de muncă am asistat la un progres tehnologic fără precedent. Și cu toate acestea, în ziua de azi, suntem nevoiți să muncim la fel mult. Automatizarea ar trebui să reducă numărul orelor de muncă, în loc să ducă la creșterea șomajului.

Toate aceste probleme încă există fiindcă ne-am pierdut spiritul de indignare, iar sindicatele, în loc să lupte în continuare pentru interesul angajaților, fac jocuri politice și se mulțumesc cu firimituri.

Este clar că avem nevoie de noi forme de organizare pentru aceste vremuri noi, prin care să luptăm cu adevărat pentru interesele noastre. Care pot fi oare acestea?